corul iaz ss

Viaţa spirituală

Untitled-7Referindu-ne la tradiţii şi obiceiuri, subliniem păstrarea unor ritualuri şi ceremonialuri legate de momentele importante din viaţa amului(naştere,nuntă,înmormîntare) şi cele legate de sărbătorile creştine de peste an(ex.Crăciunul,Paştele,Înălţarea Domnului) în practicarea cărora Biserica cu Hramul Înălţarea Domnului(iniţată din 1990 de parohul Vasile Popescu şi săteni, dar finisată şi sfinţită la 9 septembrie 1994) are un rol deosebit.

       Există în sat şi o biserică turcească 1806 ,care este cea mai veche biserică din Moldova.După mulţi ani, de la 03.03.1989 pînă la 13.10.1989 s-au efectuat lucrări de reconstrucţie.La 21.11.1989 , biserica este sfinţită şi începe să funcţioneze din nou.

       Dragostea de credintă a sătenilor şi iniţiativa parohului Vasile Popescu îi mobilizează pentru a construi o nouă biserice. Prima piatră de temelie a fost pusă la 28 mai 1990. Soborul Înălţarea Domnului a fost sfinţit la 9 septembrie 1994. din 1997 paroh al bisericii devine Vacarciuc Victor.

     Orice sat îşi are tradiţiile sale. Aşa şi satul Hădăruţi are nişte tradiţii nemaipomenite, în care cred toţi locuitorii. Dacă măcar cîţiva oameni nu păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile, lăsate din moşi-strămoşi, ele mor, mai devreme sau mai tîrziu.

 

Obiceiuri legate de nuntă,naştere, înmormîntare.

     În ceea ce priveşte obiceiurile legate de naştere,botez,de nuntă, înmormîntare, acestea vorbesc despre aspecte identitare unice , caracteristice etniei.

     Naşterea era un motiv de bucurie pentru toată familia. Mamam era cea care confecţiona din timp hăinuţe pentru copil.Era chemată moaşa, mai rar medicul , evenimentul petrecîndu-se acasă. Copiii purtau de cele mai dese ori numele părinţilor sau bunicilor, dar şi al altor rude.

Botezul avea loc la scurt timp după naştere.Era nînaşul de cununie şi doi cumătri. Ca cadou se oferia o bucată de pînză, pelincă.

Nunta-se petrecea in casă, simplu şi cu puţine bucate. Mireasa era imbrăcată în fustă şi vestă albă, cele mai înstărite aveau rochii, iar în cap era o fata albă lungă.Iarna se îmbrăcau in palton, pe spate purtau un şal.

Înmormîntarea-era un eveniment trist, la care participau rudele şi satul. Mortul se ţinea 2 zile. Se înmormînta în cimitir ,iar parohul făcea slujba de înmormîntare. Doliul dura 6 luni, 1 an.

 

Sărbători religioase

         Masleniţa-(săptămîna Brînzei sau Lăsata Secului)-se sărbătoreşte în ultima săptămînă de dinaintea intrării în postul Paştelui.Masleniţa este o perioadă a împăcării şi armoniei; copii vin la părinţi şi îşi cer iertare, supărările sînt uitate ; este săptămîna iertării. Mîncărurile preparate în Săptămîna Brînzei sînt cle pe bază de lactate:colţunaşi cu brînză, clătite cu brînză,urdă, dar şi din peşte (borş de peşte,tocănită de peşte, peşte prăjit).

Săptămîna Patimilor şi cea a Învierii-băştinaşii satului Hădărăuţi mai sărbătoresc şi Săptămîna Întunecată(Săptămîna Patimilor) şi Săptămîna Luminată(cea după Înviere). Centrul acestor 2 sărbători este Paştele. Săptămîna Patimilor , este a 7 şi ultima săptămînă a Postului Mare. În zilele acestea se fac cele mi multe pregătiri pentru sărbătoarea Paştelui. Mai ales în trecut , pentru Săptămîna Patimilor erau caracteristici următoarele tradiţii(păgîne şi creştine):

  • păstrarea liniştii, a tristeţii generale;
  • servicii divine mai frumoase, mai secvente ca de obicei;
  • respecatrea strictă a postului;
  • interdicţia unor importante lucrări casnice;
  • îngrigirea locuinţelor;
  • curăţenia prin curţi;
  • confecţionarea hainelor noi pentru sărbătoare;
  • tăierea vitelor şi păsărilor pentru sărbătoare
  • împărtăşirea la biserică, iertarea reciprocă între oameni etc.

Aceste reguli, cîndva, erau respectate de hădărăuţeni, păcat că în zilele de atăzi mai puţin.

           Sfintele Sărbători de Paşti-cea mai mare şi cea mai însemnată, mai sfîntă şi îmbucurătoare sărbătoare de peste an, este sărbătoarea Paştelui. În dimineaţa de paşti femeile se spală cu rouă curată, iau ceva din bucate şi fericite pleacă să le sfinţească. Cea mai însemnată coptură, pe care o mănîntcă hădărăuţenii în decursul sărbătorii Paştilor , este Pasca.

La biserică toţi iau focul sfînt. Cu această lumînare ajung acasă, păşesc pragul tinzii , încep a se închina , apoi intrînd în casă sting lumînarea cu grijă.. Pentru fiecare an cite o lumînare pe care o păstrează cu sfinţenie şi după numărul de crucilor , număra anii de cînd e casa. Apoi toată familia mănîncă sfinţit, ciocnesc ouă roşii şi zic: Hristos a Înviat! , iar în răspuns aud:Adevărat a Înviat!

     Paştele Blajinilor-a doua săptămînă după Paşti e consacrată, mai ales, morţilor. De altfel , săptămîna incepe cu Lunea morţilor sau Paştele morţilor, zi în care se înalţă rugăciuni şi se fac sacrificii la mormintele morţilor din familie. Această zi, de obicei, este o zi frumoasă, cu soare, în care fiecare om pleacă la cimitir la mormîntul persoanei dragi şi aşează pe el colaci, pomenindu-i.

       Ispasul- Ispasul sau Înălţarea Domnului cade în fiecare an la 40 de zile de după Înviere sau joia din săptămîna a şasea după Paşti. Cînd cade Ispasul codrul e îmbrăcat de frunze şi iarba e mare şi mătăsoasă. Pînă la Ispas oamenii se salută : Hristos a Înviat, după aceasta , însă , oamenii se salută după cum li-i datina străveche.

       De Ispas hădărăuţenii sărbătoresc Hramul Satului. În această zi, majoritatea sătenilor aşteaptă oaspeţi ca împreună să se veselească.

       Duminica Mare-încheie şirul marilor sărbători domneşti. Locuitorii satului cred că Duminica Mare păzeşte cîmpurile semănate de grindină şi de aceea ea trebuie sărbătorită trei zile.

        Rusaliile-un moment important în marele ciclu al obiceiurilor de peste an era în zona noastră, din cele mai vechi timpuri, sărbătoarea Rusaliilor se înţelege în Hădărăuţi sărbătoarea Sfintei Treimi, ce cade luni şi marţi, la cinzeci de zile după Paşti, unii o mai numesc şi Troiţa, după limba vechilor cărţi bisericeşti.

         Sînzîenile-un moment important al sărbătorilor de vară era cel numit Sînzîenele. Cîndva în satul Hădărăuţi de Sînzîene fetele plecau în cîmp să adune tot felul de flori, dar mai ales sînzîene. Din aceste flori făceau coroase sau cingători, cu care se încingeau peste mijloc şi umblau întreaga zi astfel.

Dan jika bakteriuria everytime i go to school i do my homework during my recess time tidak diobati, kesempatan anda untuk mengembangkan infeksi ginjal mungkin setinggi 40 persen